Când se fac parastasele — 3, 9 și 40 de zile, apoi anual —, ce se dă de pomană, ce se pune în pachet, diferența față de pomană și cât costă, cu prețuri publicate.
Ce este parastasul, pe scurt
Parastasul este slujba prin care Biserica îl pomenește pe cel adormit după înmormântare. Se oficiază de preot, de regulă la biserică sau la mormânt, și are în centru coliva, colacii și vinul.
Se deosebește de slujba de înmormântare prin faptul că se repetă: la câteva zile, la câteva luni, apoi an de an. Familia hotărăște câte dintre aceste momente le ține și în ce formă.
Un lucru care liniștește multă lume: nu există o pedeapsă pentru un parastas nefăcut. Rânduiala este un reper, nu un contract.
Calendarul: cât timp se fac parastase
Momentele obișnuite, în ordinea în care vin:
La 3 zile
Se face de obicei chiar în ziua înmormântării, imediat după înhumare, la mormânt. Coincide în practică cu masa de pomenire de după ceremonie.
La 9 zile
Slujbă scurtă la biserică sau la mormânt. În multe familii se ține doar cu cei apropiați, fără masă.
La 40 de zile — sorocul
Cel mai important dintre toate. Se face slujbă, se dă de pomană și, cel mai frecvent, se organizează masă. Dacă familia ține un singur parastas, acesta este.
La 3, 6 și 9 luni
Se țin mai discret, adesea doar cu pomenirea la biserică și un pachet dat de pomană. Multe familii sar peste ele.
La un an și în fiecare an
Parastasul de un an marchează încheierea perioadei de doliu în tradiția obișnuită. Pomenirile continuă apoi anual, în multe familii până la șapte ani.
La Moși
În afara calendarului personal există sâmbetele de pomenire a morților — Moșii. Atunci se pomenesc toți cei adormiți din familie, nu doar unul anume.
Ce se dă la parastas
Trei lucruri sunt nelipsite: coliva, colacii și vinul. Ele se duc la biserică pentru slujbă, iar după aceea se împart.
Coliva se face din grâu fiert, îndulcit și amestecat de obicei cu nucă. Grâul are un înțeles limpede: bobul îngropat în pământ nu se pierde, ci rodește. De aceea coliva nu lipsește de la nicio pomenire.
Pe lângă acestea se dă de pomană. Forma cea mai răspândită azi este pachetul: mâncare gătită sau alimente, o farfurie sau un vas, o lingură, un prosop, o lumânare. Se dau celor care vin la slujbă, vecinilor, sau la o casă de bătrâni.
Ce se pune în pachetul de parastas
Nu există o listă obligatorie, dar în practica obișnuită pachetul conține patru feluri de lucruri:
Mâncare
Un fel principal cu garnitură, uneori și ciorbă sau aperitiv, plus un desert. Se pune în caserole, ca să poată fi dus acasă.
Un vas și o lingură
Farfurie, castron sau cană — un obiect care rămâne, nu se consumă. Lingura se pune aproape întotdeauna.
Un prosop sau o față de masă
Se dă peste vas. În unele zone se pune în loc un ștergar sau o batistă.
Lumânare și colac
Lumânarea se aprinde la slujbă, colacul se dă odată cu pachetul. Coliva se împarte separat, în porții mici.
De post sau de dulce
Depinde de ziua în care cade parastasul, nu de preferința familiei. Dacă data pică într-o zi de post sau într-un post mare, meniul se face de post.
În practică, data se stabilește oricum împreună cu preotul paroh, iar el spune direct dacă e zi de post. Merită întrebat înainte de a comanda mâncarea, nu după.
Dacă data exactă cade într-o zi în care nu se pot face parastase, slujba se mută pe cea mai apropiată sâmbătă. Nu e o abatere, e rânduiala obișnuită.
Diferența dintre parastas și pomană
Se folosesc adesea ca sinonime, dar nu înseamnă același lucru.
Parastasul este slujba — partea făcută de preot, cu colivă, colaci și vin. Pomana este ce se dă oamenilor: pachetele, masa, obiectele. Practic, parastasul se face la biserică sau la mormânt, pomana se împarte după.
De aceea se poate face parastas fără masă, dar nu se obișnuiește să se dea pomană fără să fi fost pomenit numele la slujbă.
Ce se spune la parastas
Formula obișnuită, când se primește un pachet sau o porție de colivă, este „Dumnezeu să-l ierte” sau „Dumnezeu să o ierte”, iar la pomenirile de peste an „Veșnica pomenire”.
Cine dă pomana nu trebuie să spună nimic anume. Un „bogdaproste” din partea celui care primește este răspunsul tradițional.
La slujbă, preotul citește numele celui adormit. Numele se scrie dinainte pe un pomelnic și se dă la altar odată cu coliva.
Cât costă un parastas
Costul are trei părți, și e util să fie privite separat, ca să știți unde se poate ajusta.
Prima este slujba. Se stabilește direct cu parohia și nu are un tarif fix; se dă după putință.
A doua este coliva și colacii. Se pot face acasă sau se pot comanda gata pregătite.
A treia, și cea mai mare, este masa sau pachetele. Aici prețul depinde direct de numărul de persoane. La noi, pachetul de pomenire pornește de la 800 de lei, iar meniurile de parastas se comandă la bucată, de la 100 de lei de persoană, în variantele cu două feluri, cu ciorbă și fel principal sau cu aperitiv și fel principal.
Toate tarifele sunt publicate integral pe pagina de prețuri, fără să fie nevoie să sunați ca să aflați o cifră.
Întrebări frecvente
Nu. Este un obicei, nu o obligație. Familiile care nu pot organiza masă fac doar pomenirea la biserică, cu colivă și colaci, iar asta este pe deplin suficient.
Concluzie
Parastasul este, în esență, un fel de a nu uita. Rânduiala are repere clare — 3, 9 și 40 de zile, apoi anual —, dar forma o alege familia, după putere și după obicei. Dacă vreți să vă ocupați doar de partea care contează, pregătim coliva, colacii și meniul, stabilim data cu parohia și livrăm acasă, la biserică sau la locul mesei.